Reumatismul degenerativ, de tip artrozic, intereseaza foarte adesea « articulatia „coxo-femurala”, care prin functia sa de sustinere este mult solicitata are patologie bogata, cum ar fi: malformatii, afectiuni in perioada de crestere si osificare, afectiuni inflamatorii de diferite etiologii, afectiuni ale articulatiilor care fac parte din complexul acestui organ de sustinere a corpului si de miscare.
Privind faptele din punct de vedere al reumatologilor cu profil ortopedico-chirurgical, putem sistematiza urmatoarele situatii:
a) malformatii si afectiuni congenitale modificand profilul anatomic si functional al soldului( coxa-varum si coxa-valgum) displazia congenitala a soldului, etc;
b) osteocondrite, epifizite, epifizioliza, tulburari de crestere;
c) afectiuni inflamatorii stabiliztae sau vindecate prin procese de distructie, uzura si sechele dupa traumatisme;
d) coxartroze esentiale , fara o cauza evidenta care la pacientii mai in varsta pot fi considerate ca procese de uzura.
Din punct de vedere anatomoclinic sunt luate in considerare 3 etape cu importanta in ceea ce priveste stabilirea atitudinii terapeutice:
- modificarile patologice congenitale sau castigate, fara leziuni la nivelul articulatiilor;
- aparitia leziunilor minime – stadiul preartrozic descris cu leziuni posibil reversibile;
- modificari anatomice cu repercusiuni asupra functiei articulare caracteristice pentru stadiul de artroza coxo-femurala, cu expresie radiologica bine definita.
In criza dureroasa a coxopatiilor se recomanda : repausul la pat, medicatia analgetica si decontracturanta, masaje usoare decontracturante, curenti diadinamici. Dupa ameliorarea partiala a durerilor si contracturilor musculare, asociem baile kinetoterapeutice si dusul subacval. Aplicam cu prudenta kinetoterapia la pat ( gimnastica posturala, exercitii izometrice apoi usoare mobilizari active ajutate) si exercitii cu sketting-urile( flexii – extensii pe plan orizontal si abductii – adductii pe plan orizontal, apoi pe plan usor inclinat).
Dupa aceasta etapa pregatitoare care dureaza 1 – 3 saptamani, bolnavul se va deplasa la sala de kinetoterapie sprijinindu-se in baston, cadru sau carje si stand cat mai putin in picioare. Inainte de fiecare sedinta de kinetoterapie aplicam termoterapie usoara si masaj. Trebuiesc evitate exercitiile cu „incarcare „ – greutatea corpului in ortostatism reprezinta un element de agravare. Se vor efectua deci exercitii in decubit.
Initial vom aplica intai program de gimnastica izometrica si apoi izotonica( axat pe dezechilibre musculare testate) se va limita la sectorul de amplitudine liber, utilizand metoda reducerii greutatii membrului respectiv( prin suspensia la grilajul instalatiei de scripeti – scripetoterapie sau prin imersiune) si evitand mobilizarea in sectoarele extreme ale cursei articulare. Mobilizari active in raport cu posibilitatile functionale ale bolnavului, evitand mobilizarile pasive, intempestive .
Planul de recuperare va acorda o atentie deosebita reducerii contracturilor unor grupe musculare, cat si combaterii hipotoniei si atrofiei altor grupe musculare care agraveaza dezechilibrul dintre ogonisti si antagonisti si se opune sinergiei functionale armonioase artromusculare. O alta atentie deosebita o acordam recuperarii functionale a cvadricepsului crural si a fesierilor( mai ales cel mijlociu).
Cand durerile s-au redus actionam mai energic pentru cresterea fortei unor grupe musculare si marirea amplitudinii articulare, introducand in tratament exercitiile contra unor rezistente progresive( la masa si cusca de scripetoterapie) si de asemenea continuarea exercitiilor la bicicleta ergometrica.
Pentru a nu se agrava prfilaxia coxopatiilor se recomanda urmatoarele:
– evitarea ortostatismului prelungit, a mersului pe distante mari si teren accidentat si urcarea frecventa a scarilor;
– evitarea ridicarii de greutati;
– evitarea cresterii in greutate( respectarea tratamentelor de obezitate, tulburari endocrino-metabolice si a tulburarilor circulatorii de la nivelul membrelor inferioare;
– pentru coxopatiile acute, evitarea sederii indelungate pe scaun sau fotolii, ceea ce ar favoriza redoarea coxofemuralei in flexie;
– sprijinirea in baston este utila pentru largirea bazei de sustinere, preluarea unei parti din greutatea corporala exercitata pe soldul bolnav in timpul mersului, suplinirea insuficientei fesierului mijlociu si evitarea accentuarii contracturii dureroase a adductorilor;
– indicam folosirea bastonului in special in coxartrozele polare superioare, in coxartrozele cu tendinta la pozitii vicioase sau atitudini vicioase, sau cuosteonecroze aseptice ale capului femural asociate.
Program de kinetoterapie activa, pe grupe de exercitii:
A.Exercitii pentru flexorii soldului:
-ex.1- decubit dorsal cu membrele inferioare pe un plan ridicat se executa flexii ale soldului si genunchiului alternativ, apoi cu ambele membrele inferioare;
-ex.2- din decubit dorsal cu genunchii flectati sau extinsi se efectueaza ridicari ale trunchiului pana l a pozitia sezand cu genunchii flectati;
-ex.3- din patrupedie se flecteaza soldul si genunchiul astfel incat fruntea ajunge la genunchi;
-ex.4- din ortostatism se flecteaza soldul si genunchiul trecand o minge pe sub coapse;
-ex.5- din atarnat(spalier) se flecteaza soldul si genunchiul cat mai sus;
-ex.6- din sezand se ridica membrele inferioare cu genunchii in extensie astfel inact se poate trece o minge pe sub genunchi;
– exercitii cu contrarezistenta manuala se pot efectua prin presiuni executate de kinetoterapeut pe fata dorsala a piciorului care este flectat dorasl si peste cvadriceps, sau cu contrarezistenta prin atasarea unei greutati pe picior( sac nisip);
– o puternica contrarezistenta la flexia soldului se poate oferi prin gravitatie in ortostatism atunci cand genunchiul este intins.
B.Exercitii pentru extensorii soldului:
-ex.1- din decubit ventral ridicare unui membru inferior cu genunchiul extins;
-ex.2- din decubit dorsal cu genunchii flectati se fac ridicari ale bazinului;
-ex.3- din pozitia incovoiat se efctueaza ridicari ale trunchiului;
-ex.4- din pozitia ghemuit se fac treceri repetate la pozitia ortostatica;
-ex.5- din decubit ventral cu membrele inferioare pe masa si trunchiul in afara mesei se fac repetate ridicari ale trunchiului;
-ex.6- sub bara cu mainile prinzand ferm bara se executa ridicari ale trunchiului cu genunchiul si soldul efectat.
– exercitii cu contrarezistenta se pot efectua din pozitia de decubit prin presiuni asupra talpii piciorului( care este flectat plantar) si asupra genunchilor sau cu ajutorul greutatilor atasate de scripeti – scripetoterapie.
C.Exercitii pentru abductori:
-ex.1- din decubit sau dintr-o pozitie suspendat efectueaza indepartarea in abductie a membrelor inferioare;
-ex.2- din ortostatism cu membrul inferior pe un plan mai inalt se efectueaza „scurtari” si „alungiri” ale membrului inferior opus;
-ex.3- caderea laterala si ricarea unui membru inferior;
-ex.4- cu mainile prinzand bara spalierului si cu membrele inferioare sprijite pe bara spalierului se departeaza in abductie un membru inferior si membrul superior de aceeasi parte( pozitia de „stea”);
– exercitii cu contrarezistenta se pot efectua prin presiuni aplicate de kinetoterapeut, care se opun la miscarea de abductie sau cu greutati fixate la patul de scripetoterapie, bolnavul fiind in decubit dorsal sau decubit ventral( rezistenta este aranjata orizontal).
D.Exercitii pentru adductori:
-ex.1- din decubit, incrucisarea membrelor inferioare cu soldul flectat si genunchiul intins;
-ex.2- din pozitia suspendat, ridicarea membrelor inferioare in timp ce o minge sau un sac de nisip sunt tinute intre picioare sau intre genunchi;
-ex.3- cu un membru inferior sprijinit pe un suport se executa o fandare laterala cu membrul inferior opus sprijinit pe sol;
-ex.4- exercitii cu contrarezitenta se por realiza cu ajutorul greutatilor si scripetilor din decubit ventral, dorsal lateral si suspendat.
E. Exercitii pentru rotatorii interni – rotatia interna este efectuata de aceeasi muschi care realizeaza abductia, de aceea exercitiile in care lucreaza abductorii se pot folosi si pentru tonifierea rotatorilor interni:
-ex.1- din pozitia sezand rotatia inauntru a picioarelor cu genunchii fixati;
-ex.2- sezand pe sol cu mainile sprijinite lateral pe sol si genunchii intinsi se executa rotari inauntru a picioarelor;
-ex.3- din ortostatism sau sprijin pe unul din membrele inferioare, celalalt se roteaza inauntru;
-ex.4- exercitiile cu contrarezistenta manuala se pot efectua din decubit cu genunchii in extensie, mainile fiind plasate peste muschii adductori sau din pozitia sezand( pe un scaun inalt) opunand rezistenta cu o mana pe partea piciorului, iar cu cealalta pe partea interna a genunchiului.
F.Exercitii pentru rotatorii externi:
-ex.1- din pozitia asezat „turceste”, genunchii sunt presati lateral spre sol;
-ex.2- din pozitia sezand membrele inferioare sunt rotate in afara;
-ex.3- din decubit cu picioarele flectate dorsal, calcaiele sunt aduse inauntru pana ce marginea laterala a picioarelor ajunge pe sol;
-ex.4- cu contrarezistenta se efectueaza de obicei ca cele pentru adductori( adductorii sunt in acelasi timp si rotatori externi) – din pozitia inalta coapsele se adduc contrarezistenta opusa pe marginea interna a piciorului; din decubit dorsal se opune resistenta la rotatia in afara a membrelor inferioare presand in fata laterala a coapsei.
Pentru exersarea muschilor care actioneaza la nivel coxo-femuralelor sunt proprii o serie de activitati si jocuri sportive ca de exemplu:
– pentru extensori – mersul, marsul, alergatul in special in panta, sariturile, innotul si ridicarea greutatilor medii;
– pentru flexori – alergarea cu flexionare din genunchi, saritul coardei, urcatul pe munte, etc.;
– pentru abductori – innotul brasse, marsul, alergarea, etc.;
– pentru adductori – calaritul, innotul, patinajul cu patine cu rotile si schiul.
Hidrokinetoterapia este o metoda indispensabila de recuperare functionala a coxopatiilor. Cele mai utilizate metode:
– ex.1- pacientul in decubit dorsal in coltul bazinului cu bratele sprijinte de bara, cu capul sustinut de o perna pneumatica, efectueaza miscari de pedalaj in apa in timpul unei expiratii lente, apoi intoarcerea la pozitia initiala in timpul inspiratiei( 5 – 6 repetari);
– ex.2- adductia membrelor inferioare in apa cu expiratie, intoarcerea la pozitia initiala cu inspir(10 repetari);
– ex.3- ridicarea alternativa a unei gambe( cu genunchii in extensie) deasupra apei( 5 – 6 repetari);
– ex.4- flexia genunchilor, apoi a copasei pe bazin cu expiratie, intoarcere la pozitia initiala, cu inspiratie( 10 repetari);
– ex.5- efectuari de cercuri cu membrele inferioare, in afara apei( 5-6 repetari);
– ex.6- abductia membrelor inferioare ridicarea in afara apei, apoi adductia lor cu expiratie, intoarcerea la pozitia initaial cu inspiratie( 5-6 repetari);
– ex.7- pedalaj in apa cu expiratie lenta, intoarcerea la pozitia initiala de inspiratie( 5-6 repetari);
– ex.8- flexia genunchilor, rotatia bazinului si extensia membrelor inferioare de-a lungul zidului bazinului expirand ; intoarcerea la pozitia initiala inspirand( acelasi exercitiu de partea opusa – 10 repetitii);
– ex.9- miscari ale membrelor inferioare ca la innot stilul brasse( abductia coapselor cu genunchii indoiti si picioarele lipite, apoi extensia brusca a genunchilor, mentinand abductia membrelor inferioare, apoi adductia membrelor inferioare in extensie) in expiratie si intoarcerea la pozitia initiala( 10 repetari);
– ex.10- un membru inferior se fixeaza cu o chinga la bara in timp ce celalalt( cu genunchiul in extensie) se executa abductia si apoi circumductie intr-un sens si in celalalt( 5-6 repetari). Aceleasi exercitii pentru membrul inferior opus;
– ex.11- pozitia verticala sprijinit cu spatele de peretele bazinului , suspendat prin maini cu bratele in carlig efectuand flexii ale membrelor inferioare expirand, intoarcere in pozitia initiala inspirand( 5-6 repetari).
In finalul recuperarii – exercitii de „reeducare a mersului „:
– ex.1- in ortostatism, cu mainile sprijinite de rampa- sprijinire unipodala , miscari de abductie, de extensie de circumductie;
– ex.2- in decubit dorsal( cu membrul inferior sanatos fixat cu o chinga la bara) efectueaza abductii active cu contrarezistenta manuala;
– ex.3- exercitii de suirea si coborarea unor trepte( in imersiune) cu sprijin lateral, bilateral sau fara sprijin;
– ex.4- asezat pe scaun(in imersiune) – exercitii active cu contrarezistenta pentru cvadriceps.
Biliografie:
Stroiescu I,Gizela Drafta;Recuperarea functionala in practicareumatologica-Ed Medicala 1979.
Sbenghe T;Recuperarea medicala a sechelelor posttraumatice ale membrelor-Ed.Medicala 1981
sursa: vindeca-te.ro