Poliartrita reumatoida cuprinde un grup mare de afectiuni, caracterizate prin gravitate, evolutie progresiva si tendinta la prinderea simetrica a articulatiilor mergand de la cele ale extremitatilor spre cele de la radacina membrelor. Mai este cunoscuta si sub numele de poliartrita cronica evolutiva (P.C.E.), reumatism cronic progresiv simetric si reumatism cronic primar.
Forma cea mai obisnuita este aceea care apare la femei in perioada menopauzei. Boala debuteaza frecvent prin prinderea simetrica a articulatiilor mici, in special de la maini, cu redoare articulara matinala, modificari radiologice, febra, anemie. Fenomenele inflamatoare progreseaza; la fiecare puseu se prind noi articulatii. Starea generala continua sa se agraveze, apar deformatii caracteristice, in special la maini, dar si la celelalte articulatii afectate. Boala evolueaza timp indelungat, creand adevarate infirmitati. Pentru precizarea diagnosticului poliartritei reumatoide sunt necesare atat examenul clinic si radiologie, cat si diferite analize: viteza de sedimentare, formula leucocitara, electroforeza serului sanguin, etc.
Evolutia poliartritei reumatoide a putut fi impartita in 3 perioade si anume: 1) faza de debut; 2) faza de stare; 3) faza terminala, cu denutritie generala, deformatii importante, infirmitate corespunzatoare.
Program gimnastica de recuperare in P.C.E.
Programul 1
Ex1. Automasaj sau masaj cu efect calmant asupra articulatiilor dureroase de la maini si picioare. 5-10 min.
Ex2. Culcat pe spate cu bratele pe langa corp sau sezand pe scaun cu mainile pe masa: departarea si apropierea degetelor de la maini. Se repeta de 15-20 ori.
Ex3. Aceeasi pozitie: imchiderea si deschiderea lenta a pumnilor. Se repeta de 15-20 ori, cu pauza de odihna de 20 de secunde.
Ex4. Aceeasi pozitie: flexia si extensia labei picirului stang si apoi a dreptului. Se executa de cate 10-12 ori cu fiecare picior, cu pauza de 20 sec.
Ex5. Culcat pe spate cu bratele pe langa corp: ducerea bratului stang peste cap cu revenire si acelasi cu dreptul. Se executa de cate 5-6 ori cu fiecare brat si cu o pauza de 15 sec.
Programul 2
Ex1:
Culcat pe spate cu bratele pe langa corp: indoirea genunchiului nstang prin alunecare cu talpa pe sol si revenire. Se executa la fel si cu dreptul si serepata de 5-6 ori cu fiecare picior.
Ex2: Aceeasi pozitie: aceeasi miscare ca mai sus, dar cu ambele picioare in acelasi timp. Se repeta de 7-8 ori, cu pauza de 15 sec.
Ex3: Aceeasi pozitie: rotatii ale gleznei stangi, de cate ori in fiecare sens, acelasi si cu glezna dreapta.
Ex4: Din aceeasi pozitie: rotatii ale gleznelor efectuate simultan de cate 10 ori in fiecare sens.
Ex5: Sezand pe scaun cu spatele rezemat de spatar: ridicarea calcaielor de pe sol si coborarea lor. Apoi ridicarea varfurilor picioarelor cu sprijin pe calcaie. Se executa ca un fel de joc de glezne si se repeta de 10-20 ori in ritm lent, cu pauza de 20 sec.
Programul 3
Ex 1: Sezand pe scaun cu spatele rezemat de spatar Intinderea si indoirea a cate unui genunchi alternativ. Se repeta de cate 5-6 ori cu fiecare.
Ex2: Aceeasi pozitie: intindrea si indoirea simultan a genunchilor. Se exexuta lent, de 5-6 ori.
Ex3: Aceeasi pozitie: indoirea coatelor cu ducera mainilor la umeri, revenire in pozitia initiala. Se repeta de 15 ori.
Ex4: Sezand pe scaun cu spatele rezemat: rasucirea capului spre stanga si spre dreapta, executat in ritm lent, de cate 5-6 ori in fiecare parte.
Ex5: Aceeasi pozitie: indoirea lenta a capului spre stanga si spre dreapta, de cate 5-6 ori in fiecare parte, cu pauza de 10 sec.
ATENTIE! in total sunt 5 programe. Aceste programe trebuie facute doar in prezenta specialistului in kinetoterapie. Daca PCE se gasete in ultimele doua stadii,ele trebuie facute sub supravegherea specialistului!
Prof. Kinetoterapeut Onu Ilie
www.elipetromed.ro
Sindromul Sjogren, secundar poliartritei reumatoide
Poliartrita reumatoida, cea mai frecventa afectiune autoimuna sistemica, afecteaza la nivel mondial aproape 1% din populatie. Se intalneste mai frecvent la varsta adulta si este mai frecventa la femei decat la barbati, de aproape 3 ori. Aproape 10% dintre bolnavii cu poliartrita prezinta si sindrom Sjogren. Articolul expune cazul unei femei tinere la care poliartrita reumatoida este insotita de sindrom Sjogren.
Abstract
Rheumatoid arthritis (RA), the most frequent autoimmune disease, is present in 1% of patients all around the world. Frequently it is diagnosed in adults and is more common in females. Approximately 10% of the patients with RA have Sjogren syndrome. This article presents te case of a young woman diagnosed with both RA and Sjogren syndrome.
Introducere
Poliartrita reumatoida afecteaza la nivel mondial aproape 1% din populatie, fiind cea mai frecventa afectiune autoimuna sistemica. Se intalneste mai frecvent la varsta adulta si incidenta ei creste o data cu varsta, varful atingandu-se intre 40 si 50 de ani. Este mai frecventa la femei decat la barbati de aproape 3 ori. Cauza este inca necunoscuta. Principala modificare anatomo-patologica este inflamatia cronica a sinovialei, cele mai interesate fiind articulatiile mainii, radiocarpiana, genunchi si picior. Leziunile extraarticulare – nodulii reumatoizi, fenomenele vasculitice, musculare, viscerale – se intalnesc mai rar. Serologic, poliartrita reumatoida prezinta o mare varietate de autoanticorpi, cu sensibilitati si specificitati diagnostice variate. Dintre acestia, anticorpii antiproteina citrulinata (ACPA) au specificitatea cea mai ridicata, in timp ce alti autoanticorpi, inclusiv factorul reumatoid (FR), apar mai frecvent si in alte boli sau chiar la indivizi sanatosi. Cu toate acestea, FR ramane marker-ul serologic cel mai des utilizat, constituind unul din cele sapte criterii de clasificare a PR – conform Colegiului American de Reumatologie. Aproape 10% dintre bolnavii cu poliartrita prezinta si sindrom Sjogren. Sindromul Sjogren prezinta o stare inflamatorie cronica sistemica, ce se manifesta clinic prin uscaciunea mucoasei bucale si oculare. Anatomo-patologic este prezent un infiltrat inflamator in tesuturile afectate. In 50% dintre cazuri este vorba despre un sindrom Sjogren primar, restul fiind secundare altor afectiuni ale tesutului conjunctiv: poliartrita reumatoida, lupus sistemic, sclerodermie sistemica si polimiozita/ dermatomiozita.
Prezentarea cazului
Pacienta de 23 de ani se prezinta in serviciul de reumatologie, fiind indrumata de medicul de familie pentru acuze algice poliarticulare de tip inflamator debutate de circa 4 saptamani. Durerile erau exacerbate nocturn, sacaitoare, ameliorate de miscare si necalmate de repaus si erau localizate predominant la nivelul umerilor, coatelor si articulatiilor radio-cubito-carpiene. Au fost precedate in urma cu 4 saptamani de acroparestezii nocturne si redoare matinala de o ora si jumatate. Din anamneza retinem un episod de artrita in copilarie, fugace, catalogat drept reumatism articular acut si corect tratat cu penicilina si AINS. AHC sunt considerate nesemnificative. La internare, examenul clinic prezinta tumefactii la nivelul pumnilor, limitarea dureroasa a mobilitatii umarului drept, semne clinice de revarsat lichidian articular la nivelul genunchiului drept si scaderea secretiei lacrimale si salivare, fara alte modificari. Paraclinic, pacienta prezinta un sindrom inflamator biologic important: VSH = 110 mm/1h, CRP = 48 mg/l, fibrinogen = 920 mg% si factor reumatoid (FR) intens pozitiv (320 u/l). De asemenea, anticorpii anti-peptidciclic citrulinat au fost determinati a fi pozitivi (anti-CCP) ca si cei anti-SS-A si SS-B. Testul Schirmer a fost pozitiv. Radiologic, s-au evidentiat minime modificari la nivelul mainilor (semne de osteoporoza juxta articulara). Coreland datele clinice cu cele paraclinice, s-a stabilit un diagnostic de poliartrita reumatoida seropozitiva stadiul I cu sindrom Sjogren secundar. S-a inceput tratament de fond cu metotrexat 7,5 mg/sapt, asociat cu AINS, acid folic, protectoare gastrice (inhibitori de pompa protonica) si simptomatice pentru stimularea si intretinerea secretiei salivare si lacrimale (bromhexin si acetil cisteina). S-au prescris, de asemenea si lacrimi artificiale pentru protectia corneei.
Discutii
Particularitatea cazului o prezinta debutul afectiunii cu prinderea de articulatii mari si prezenta sindromului Sjogren in acest caz secundar afectiunii de baza. Evolutia ulterioara a fost ondulanta, favorabila initial, dar necesitand schimbarea tratamentului de fond cu leflunomid 20 mg/zi dupa circa 6 luni, sub care progresia clinica, radiologica si biologica pare sa se fi oprit de circa 12 luni, pacienta urmand sa fie reevaluata la fiecare 3 luni de reumatolog.
Bibliografie
- 1. Eugen Popescu, Ruxandra Ionescu. Compendiu de Reumatologie; Ed. Tehnica.
- 2. Stentel Carmen. Diagnosticul serologic in poliartrita reumatoida, Medic.ro nr. 31.
- 3. http://www.sjogrens.org/syndrome/.
- 4. American College of rheumatology: Criteria for the Classification of Acute Arthritis of Rheumatoid Arthritis, www.rheumatology. org.
Dr. Vasile Gavrila Spitalul Judetean Braila