Boala artrozica reprezinta afectarea cartilajului articular insotita de cresterea activitatii osului subcondral. Boala artrozica este o boala degenerativa si mai este cunoscuta sub numele de: artroza, artrita hipertrofica, osteoartrita.
Boala artrozica este cea mai frecventa afectiune reumatica iar incidenta ei creste cu varsta. Este foarte frecventa in populatia generala – peste 10 % sufera de o forma de boala artrozica.
Etiologie
Etiologie nu este cunoscuta. Au fost studiati mai multi factori:
– varsta inaintata – determina imbatranirea cartilajului articular
– predispozitia genetica
– traumatismele, suprasolicitarile articulare repetate, interventiile chirurgicale ortopedice
– afectiuni inflamatorii articulare
– boli metabolice – diabet zaharat, guta, obezitate
Nu se cunoaste de obicei factorul care a determinat aparitia bolii artrozice. In acest caz boala artrozica este considerata idiopatica sau primara.
Patogenie
Nu se cunoaste mecanismul exact prin care se produce deteriorarea cartilajului articular. Aceasta prezinta, in mod normal, un proces lent, continuu de remodelare, care are loc sub actiunea celulelor specifice cartilajului (numite condrocite) precum si a celulelor sinoviale.
Condrocitele prezinta in mod normal o activitate intensa metabolica, prin secretia de proteoglicani, colagen si alte enzime. Cel mai important factor in integritatea cartilajului este reprezentat de matricea de proteoglicani, substante care sunt puternic hidrofile, care limiteaza accesul enzimelor distructive la nivelul cartilajului.
Boala artrozica se caracterizeaza prin modificarea metabolica a condrocitelor. Exista o eliberare crescuta de enzime de liza, care apar prin distrugerea condrocitelor. Restul celulelor prezinta o productie crescuta de proteoglicani – necesar pentru a anula activitatea enzimelor litice. Pe masura ce se distrug condrocitele este diminuata sinteza de proteoglicani. De asemenea se sintetizeaza anumiti compusi in exces. Astfel se sintetizeaza mai mult condroitin sulfat decat keratan sulfat.
Apar modificari la nivelul matricei de colagen, prin schimbarea raporturilor tipurilor de colagen secretat. Tipul 2 de colagen – normal este produs in cantitati mai reduse, iar tipul 1 care se sintetizeaza in exces are elasticitate si rezistenta mecanica mai reduse.
Reteaua de colagen devine mai laxa, fenomen la care contribuie si orientarea anormala a fibrelor. Cartilagiul devine mai putin elastic si este mai putin de rezistent. Apar modificari la nivelul osului subcondral, care sufera microfracturi determinate de scaderea capacitatii de amortizare la nivelul cartilajului afectat. In timp apar modificari degenerative, care se pot suprapune cu anumite fenomene inflamatorii ce pot aparea tranzitoriu si care impiedica procesul destructiv.
In afara de afectarea cartilajului si osului subcondral se remarca aparitia de osteofite, fenomen important in boala artrozica. Osteofitele sunt proliferari marginale de os, care pot fi acoperite de cartilaj. Osul este sintetizata in activitatea crescuta a osteoblastilor din aceste zone. In zonele epifizare ale osului poate aparea osteoporoza.
Apar modificari si la celelalte componente ale articulatiei: sinoviala articulatiei se ingroasa prin proliferarea celulelor sinoviale, se ingroasa capsula articulara ca urmare a unui proces de fibrozare.
Anatomie patologica
Se observa leziuni la nivelul cartilajului, cu fisurarea acestea si cu scaderea volumului cartilajului articular. Pot aparea eroziuni initial focale apoi confluente. De asemenea pot exista zone lipsita total de cartilaj si, iar osul subcondral este descoperit si poate prezenta microfracturi. La nivelul osului se poate observa proliferarea osoasa cu formare de osteofite. Toate modificarile determina ingustarea spatiului articular, deformarea acestuia.
Manifestari clinice
Debutul afectiunii este, de obicei, la nivelul uneia sau a doua articulatii. Durerea articulara apare in special dupa efort fizic si se atenueaza prin repaus. Durerea poate fi agravata de frig si vreme umeda. Cartilagiul este o structura care nu prezinta terminatii nervoase. Durerea este determinata de afectarea periostului, de microfracturile osului subcondral sau de catre afectarea sinovialei. Redoarea articulara este prezenta dupa un repaus prelungit si dispare dupa aproximativ un sfert de ora de la mobilizarea articulatiei. Poate exista limitarea miscarii din cauza fibrozei tesuturilor moi articulare sau periarticulare. Articulatia este marita de volum din cauza modificarilor proliferative de la nivelul osului si cartilajului. Palparea articulatiei poate evidentia cracmente. Formele avansate se caracterizeaza prin durere prezente si la repaus precum si deformari articulare si subluxatii.
Diagnostic paraclinic
Cea mai frecventa explorare paraclinica este examenul radiografic al articulatiei. Se constata ingustarea spatiului articular din cauza deteriorarii cartilajului, prezenta de osteofite, osteoporoza la nivelul osului subiacent epifizar, osteoscleroza subcondrala si prezenta de chiste osoase.
Artroza coloanei vertebrale
Artroza coloanei vertebrale poarta numele de spondiloza sau spondilartroza. Cele mai frecvente localizari sunt la nivelul zonei de mobilitate maxima a coloanei vertebrale – C 5, T 8, L 3.
Initial este afectat discul intervertebral, prin deteriorarea nucleului pulpos si ulterior a inelului fibrocartilaginos. nucleul pulpos prezinta o scadere a elasticitatii din cauza solicitarilor mecanice excesive ceea ce face ca presiunile care sunt preluate in mod normal de catre acesta sa fie transmise anormal structurilor vecine Se constata modificari la nivelul ligamentelor paravertebrale care vor fi impinse inainte sau lateral, aparitia de osteofite care se dezvolta mai ales pe partea anterioara a corpilor vertebrali cu localizare de obicei asimptomatica. Daca osteofitele se dezvolta in pozitia posterioara sau laterala a vertebrelor pot determina compresie nervoasa si aparitia unor fenomene dureroase de tip nevritic. Nucleul pulpos poate rupe inelul cartilaginos al discului intervertebral si herniaza. Hernia se poate produce catre gaurile de conjugare, cu afectarea radacinilor nervoase. Atunci cand hernia se produce pe partea mediana spre posterior se instaleaza sindromul de compresie medulara.
Simptomatologia este absenta mult timp. Atunci cand apare este prezenta durerea care poate fi localizata sau poate fi de tip radicular. Durerea locala este originara suferinta ligamentelor paravertebrale destinse anormal, in capsula articulara sau in sinoviala inflamata sau la nivelul periostului. Spasmul musculaturii vecine contribuie la instalarea durerii.
Durerea produsa prin compresia radacinilor nervoase, din cauza hernierii in lateral a nucleului pulpos al discului intervertebral, fie prin osteofitele formate in gaurile vertebrale se poate insoti de parestezii sau anestezie in zona dermatomului corespunzator cu alterarea reflexelor osteotendinoase.
Daca spondilartroza este localizata cervical se pot adauga alte simptome cum ar fi cefaleea, ameteli, vertij si sau tulburari vizuale. Aceste simptome suplimentare sunt cauzate de iritare filetelor nervoase care inconjoara arterele vertebrale, de catre osteofitele localizate posterior. Uneori afectarea radacinilor cervicale inferioare prezinta o simptomatologie clinica asemanatoare durerii anginoase.
Afectarea artrozica a coloanei vertebrale poate aparea in contextul inaintarii in varsta sau se poate intalni la tineri in cadrul bolii Sheuermann.
Boala Sheuermann – apare mai frecvent la adolescenti si mai ales la sexul masculin. Este cauzata de aparitia unor necroze la nivelul cartilagiul de crestere in zona platourilor vertebrale care determina scurtarea corpilor vertebrali si aparitia unor hernii discale. Coloana prezinta cifoza dorsala cu tendinta la progresie. Pot apare si osteofite.
Exista situatii in care in boala artrozica apar osteofite mari care se unesc intre ele si formeaza punti osoase groase, intervertebrale. Aceste modificari formeaza sindromul Forestier, care afecteaza mai ales coloana toracala inferioara. Acest sindrom trebuie diferentiat de spondilita anchilopoietica. Diagnosticul diferential se face cu ajutorul examenului radiologic.
Boala artrozica situata la nivel lombar este frecvent dureroasa. Poate afecta filetele nervoase radiculare. Se constata modificari ale reflexelor osteotendinoase: reflexul rotulian (daca este afectata radacina L 3 sau L 4), refluxul achilian (daca este afectata radacina S 1). De asemenea se aprecieaza forta musculara: pacientul nu poate merge pe varfuri atunci cand este afectata radacina S 1, nu poate merge pe calcaie atunci cand este afectata radacina L 5.
Boala Baastrup – este o afectiune artrozica la nivelul coloanei vertebrale care apare atunci cand exista apofize spinoase mari la nivelul a doua vertebre vecine. Acestea se unesc pot cauza o reactie inflamatorie care devine dureroasa. Boala Baastrup apare mai frecvent la femei.
Boala artrozica poate cauza in cazuri mai rare sindrom de compresiune medulara din cauza afectarii ligamentului posterior prin hernie de disc cervicala sau toracala. Hernierea la nivelul coloanei lombare determina aparitia sindromul de coada de cal caracterizata prin tulburari sfincteriene si tulburari de sensibilitate in zona perineala.
Diagnosticul artrozei vertebrale se face de obicei cu ajutorul examenului radiologic. Se pot constata:
– coloana vertebrala apare mai dreapta decat de obicei
– se observa modificarile densitatii osoase
– se observa aparitia osteofitelor
– radiografia de profil arata eventual un proces de cifoza
– se poate pune in evidenta existenta unei hernii
– se observa deplasarile corpilor vertebrali
Rezonanta magnetica nucleara este un examen fidel pentru diagnosticul sindromului de compresiune medulara prin hernie discala.
Artroza la nivelul mainii
la nivelul mainii cel mai frecvent sunt afectate articulatiile interfalangiene distale, cu aparitia unor osteofite marginale si formarea unor noduli numiti Heberden. Acesti noduli pot produce deformari articulare cu deviatie ulnara sau radiala a ultimei falange. Sunt afectate mai frecvent femeile decat barbatii.
De asemenea, caracteristica pentru boala artrozica la nivelul mainii se remarca aparitia unor noduli similari la nivelul articulatiilor interfalangiene proximale care poarta numele de noduli Bouchard.
O alta localizare frecventa la mana este la articulatia metacarpo carpiana – poarta numele de rizartroza.
Boala artrozica la nivelul cotului apare foarte rar, mai ales posttraumatic. Progresia in timp a leziunilor poate produce limitarea mobilitatii in aceasta articulatie. Afectarea umarului in boala artrozica este foarte rara.
Afectarea piciorului se produce mai ales la nivelul primei articulatii metatarsofalangiene. Apar anumite osteofite caracteristice care poarta numele de mont. Suferinta artrozica la nivelul piciorului poate fi agravata de incaltamintea stramta. Boala artrozica la nivelul altor articulatii ale piciorului este mai rara.
Gonartroza – reprezinta artroza genunchilor. Genunchii sunt frecvent afectati in boala artrozica. De cele mai multe ori este prezenta afectarea sinovialei cu prezenta de exsudat. Boala artrozica de la nivelul genunchilor este favorizata de imobilizare prelungita care determina atrofia musculaturii de vecinatate. Articulatia genunchiului se poate deforma si poate deveni instabila. De asemenea pot aparea modificari degenerative ale cartilajului rotulei.
Coxartroza – boala artrozica la nivelul soldului. Apare mai frecvent la barbati, spre deosebire de gonartroza care apare mai frecvent la femei. Durerea din coxartroza este accentuata la mers, urcare si coborare. Poate fi iradiata in regiunile vecine, spre creasca iliaca la nivelul fesei sau chiar genunchiului. La examenul radiologic se constata ingustarea spatiului articular, prezenta de osteofite, osteoporoza marginala, deformari ale capului femural.
Tratament
Obiectivele tratamentului sunt:
– indepartarea durerii
– impiedicarea anchilozei
– impiedicarea progresiei bolii
Exista mai multe metode de tratament
– tratament medicamentos
– fizioterapie
– interventii chirurgicale sau ortopedice
Se recomanda scaderea in greutate pentru pacientii obezi – ceea ce diminua stressul mecanic asupra articulatiilor, mai ales in cazul artrozelor de genunchi sau sold.
Daca pacientul are o meserie care solicita anumite articulatii se recomanda schimbarea locului de munca. De asemenea exercitiile fizice amelioreaza mobilitatea articulara si previn atrofia musculaturii periarticulare.
Fizioterapia include:
– bai calde
– impachetari in parafina
– diatermie
– tratamente cu ultrasunete
– tratamente cu infrarosii
Tratamentul chirurgical:
– rezectia osteofitelor
– proteze de sold sau alte tipuri de proteze
Tratament medicamentos:
– antiinflamatoarele nesteroidiene pe cale generala sau topic locale
– medicatie corticoida care se administreaza local intraarticular – se pot administra intraarticular in perioadele de inflamatie articulara in care este prezent lichid sinovial abundent. Administrarea repetata la nivel intraarticular poate cauza deteriorarea cartilajului, din acest motiv se recomanda prudenta. De asemenea glucocorticoizii se pot administra periarticular situatie in care nu prezinta efecte secundare asupra cartilajului
– extracte de cartilaj – glucozamina sulfat, acetil glucozamina
– medicatie antialgica
Gonartroza se poate trata in cazul inflamatiilor severe cu exudat in cavitatea articulara cu ajutorul corticoterapiei locale. Se recomanda exercitii fizice mai ales cele efectuate in apa. Pacientii au tendinta de a plasa in timpul noptii perne sub genunchi pentru ca ameliora durerea – acest procedeu trebuie descurajat pentru ca poate determina blocarea articulatiei in flexie.
Coxartroza – poate fi de multe ori severa si poate determina anchiloza. Se recomanda exercitii fizice pentru impiedicarea fibrozei capsulei, care reprezinta o cauza importanta a pierderii mobilitatii. In cazurile severe se poate face artroplastie de sold.
sursa: terapiamedicala.ro