Coxita este o inflamatie a articulatiei coxofemurale. Poate aparea la toate bolile infectioase (angina, febra tifoida, pojar) sau ca localizare articulara a tuberculozei. Coxita tuberculoasa este mai frecventa la copiii intre 5 si 10 ani.
Infectia se face cu bacili Koch proveniti dintr-un focar tuberculos gangliopulmonar, care ajung la articulatie pe cale sanguina. Boala se instaleaza lent.
La inceput, copilul prezinta semnele generale ale infectiei tuberculoase: este indispus, nu se mai joaca, se supara usor, nu are pofta de mancare, slabeste. Daca se controleaza temperatura, se gaseste usor crescuta. Primul semn care atrage atentia asupra circulatiei este schiopatarea, copilul obosind. Durerile la inceput apar la genunchi si mai tarziu se localizeaza in articulatia soldului; copilul nu mai doarme decat pe partea sanatoasa.
Infectia tuberculoasa atinge cartilajul de crestere si de aceea membrul inferior de partea bolnava ramane mai scurt decat cel sanatos. Miscarile in articulatie fiind dureroase, copilul reduce miscarile coapsei si musculatura slabeste.
Cand exista o pozitie a articulatiei in care durerile sunt minime, de obicei in flexie, copilul fixeaza coapsa in aceasta pozitie si articulatia ramane in aceasta pozitie vicioasa, care antreneaza modificari secundare ale coloanei si ale bazinului.
Infectia tuberculoasa formeaza abcese reci, care pot fistuliza la piele. De obicei insa, diagnosticul se pune la inceput, cand din cauza schiopatarii la oboseala se face o radiografie a bazinului cu articulatiile coxo femurale; pe baza acestei radiografii se pune diagnosticul.
Boala este grava prin deformarile pe care le produce. Masurile de profilaxie a tuberculozei in general si tratamentul actual al leziunilor pulmonare au facut sa scada foarte mult coxita tuberculoasa. In cazurile de coxita diagnosticata precoce, tratamentul actual reuseste uneori sa obtina vindecari fara anchiloza. El consta in medicamente antituberculoase si imobilizare, uneori artrodeza. In cazurile mai avansate, vindecarea se obtine cu pretul unei anchiloze, tratamentul constand, pe langa medicatia antituberculoasa, in imobilizare timp de 1-2 ani, uneori interventie chirurgicala.