Traumatologia coloanei vertebrale si a bazinului

Traumatologia coloanei vertebrale

Anatomie si biomecanica
• 33-34 vertebre
• structura unei vertebre
• discul intervertebral
• curburile coloanei – normale/ patologice
– in plan sagital -; cifoze/ lordoze
– in

plan frontal
• funct iile coloanei vertebrale:
– statica
– dinamica

de protectie a maduvei spinarii
• maduva spinarii
– intindere (pana la L2)
– raportul maduva/ canal vertebral
– radacini – anterioara/ posterioara

Etiopatogenie

mai frecvente la barbati adulti
• mecanism

de regula indirect:
– flexie
– extensie
– rotatie
– inclinare laterala

– compresiune verticala (axiala)
– asocierea mai multor miscari
• agenti traumatici:
– accidente rutiere
– caderi de la alt nivel
– accidente

de munca -; constructii, mine
– accidente sportive
• factori favorizanti:
– osteoporoza/ osteomalacia
– tumori vertebrale primitive/ metastatice
– spondilita anchilopoietica

Anatomie patologica
• entorse
• luxatii
• fracturi
• fracturi-luxatii
• leziuni medulare:
– comot ia
– contuzia
– sectiunea traumatica
– compresiuni/ ischemie

Clasificare
• Putti: mielice/ amielice
• Nicole: stabile/ instabile
• Arseni, Constantinovici, Panozza;
– fracturi

ale corpului
– fracturi

ale arcului neural
– fracturi mixte
• criterii

de stabilitate -; teoria tri-columnara

Simptomatologie
• anamneza -; dificila la politraumatizat i/ la pacientii

cu alterarea starii

de constienta
• Inspectie
– marca traumatica
– pozitii particulare:
– cifoza/ scolioza posttraumatica
– capul sustinut in maini
• palpare
– sediul durerii
– contractura paravertebrala
– mobilitate anormala
• examen ORL:
– fistula LCR
– hematom retrofaringian
• examen neurologic:

– sensibilitate
– motilitate
– reflexe cutanate

si tendinoase
– para/ tetraplegii
– retentie

de urina

si materii fecale
– decalaj intre nivelul leziunii vertebrale

si nivelul neurologic afectat

Imagistica
• examen radiologic AP, LL, oblic
• radiografii in flexie-extensie
• tomografia computerizata
• mielografia

cu substanta

de contrast -; inlocuita

de RMN (dg.leziunilor mieloradiculare)

Diagnostic
• pozitiv: semne clinice

si radiologie; identificarea leziunii primare in fracturile pe os patologic
• diferential: malformatii, spondiloza, spondilolisteza, spondilita, hernia

de disc

Evolutie, prognostic, complicatii
• grav in leziunile mielice cu leziuni fizice ale maduvei:
– intreruperea partiala/ totala a functiei

de transmisie
– abolirea locala a functiei senzitive, motorii

si reflexe
• socul medular -; este reversibil in 48

de ore
• automatismul medular -; se instaleaza in circa 3 saptamani
• leziunile fizice

ale maduvei sunt ireversibile:
– sindromul motor -; tetra/ paraplegia
– sindromul urinar

si digestiv -; retentia

de urina

si materii fecale
– sindromul distrofic -; tulburari metabolice, edeme cronice, escare
– tulburari

de termoreglare – hipertermie

Tratament
Primul ajutor, imobilizare, transport:
• aplicarea unui guler Schantz/ saci

de nisip
• extragere in bloc a accidentatului
• manipulare prin sprijin multiplu/ targa

cu lopeti
• combaterea hipotensiunii arteriale, bradicardiei s i hipotermiei
• combaterea edemului medular
• tratamentul leziunilor craniocerebrale, cardiovasculare sau toracoabdominale concomitente

Tratament

de specialitate
• leziunile amielice stabile -; imobilizare:
– guler Schantz
– corset gipsat
– imobilizare pe pat tare
• leziunile amielice instabile
– reducere prin tractiune
– imobilizare

cu

– corset gipsat
– fixare externa (halotractiune)
– tratament chirurgical:
– reducere sangeranda
– spondilodeza
– osteosinteza prin abord anterior, posterior sau mixt
• leziunile mielice reversibile:
– decompresiune

de urgenta
– spondilodeza
– stabilizare chirurgicala/ prin halotractiune
• leziunile mielice ireversibile:
– masuri igieno-dietetice
– kinetoterapie -; masaj, mobilizare articulara
– protectia zonelor

de sprijin
– controlul functiei excretorii: sondaj urinar permanent, educarea reflexului

de masa
– psihoterapie, suport social

Coloana cervicala

Anatomie, biomecanica
• atlas, axis -; particularit ati anatomice
• mobilitate in

plan sagital,

frontal

si in rotatie

Clasificare
Luxatia atlantooccipitala
• foarte rara
• instabila
• frecvent fatala
• artrodeza cervicala precoce

Fracturile atlasului
• clasificare:
– fracturi

ale arcului anterior
– fracturi

ale maselor laterale
– fracturi

ale arcului posterior
– fracturi

ale proceselor transversare
– fracturi cominutive
– fracturi

ale ambelor arcuri,

cu separarea corpilor vertebrali (fractura Jefferson)
• cele

mai multe -; tratament ortopedic
• fracturile cominutive sau instabile -; tratament chirurgical

Fracturile odontoidei axisului
• clasificare:
– fracturi

ale varfului
– fracturi

ale bazei
– fracturi

cu fragment corporeal
• tratament

– conservativ in fracturile varfului odontoidei
– tratament chirurgical in fracturile bazei odontoidei

cu deplasare
– tratament chirurgical sau halotractiune in odontoidei

cu fragment corporeal

Spondilolistezisul traumatic al axisului
• fractura pediculilor axisului asociata

cu subluxatia C2-C3
• apare prin:
– spanzurare judiciara
– accidente rutiere
• frecvent fatala
• necesit a spondilodeza precoce

Fracturile vertebrelor C3-C7
• leziuni foarte instabile
• tratament
– conservativ -; corset gipsat Minerva sau guler ortopedic
– consolideaza in circa 8 saptamani

Leziunile ligamentare
• mecanismul

de hiperflexie-hiperextensie (“lovitura

de bici”)
• se complica

cu instabilitate cronica
• tratament chirurgical -; spondilodeza

Coloana toracica

Anatomie, biomecanica
• relativ putin mobila, mobilitate

mai ales in

plan sagital
• stabilizare secundara prin grilajul costal
• canal

vertebral ingust
• vascularizatie deficitara a maduvei spinarii

Tratament
Fracturile stabile, fara leziuni mielo radiculare
• repaus pe pat tare, urmat

de imobilizare gipsata:
– corset Minerva (

cu sprijin pe pube, regiunea lombara, stern

si mandibula) in fracturile dorsale superioare
– corset Böhler (

cu sprijin pe pube, regiunea lombara

si stern) in fracturile dorsale inferioare

• fracturile instabile (tasare

mai mare

de 1 cm, angulare peste 15°) – reducere prin lordozare urmat a

de imobilizarea

cu corset pentru 3 luni
• fracturile instabile (angulare > 30°)

si fracturile stabile

cu stenozarea canalului

vertebral

mai mare

de 50% – tratament chirurgical:
– reducere indirecta decompresie

si spondilodeza pe cale posterioara,

cu osteosinteza
Harrington sau Cotrel-Dubousset, sau
– reducere directa prin abord anterior, decompresie

si spondilodeza anterioara, eventual s i posterioara

Coloana lombara

Anatomie, biomecanica
• foarte mobila in

plan sagital

si

frontal
• canalul

vertebral larg, ocupar

de conul medular

si

de radacini -; leziunile neurologice sunt rare

Tratament
Fracturile stabile, fara leziuni mielo-radiculare
• repaus pe pat tare, urmat

de imobilizare gipsata

cu corset Böhler (

cu sprijin in trei puncte)
• fracturile instabile (tasare

mai mare

de 1 cm, angulare peste 15°) – reducere prin lordozare urmat a

de imobilizarea

cu corset pentru 3 luni
• fracturile instabile (angulare > 30°)

si fracturile stabile

cu stenozarea canalului

vertebral

mai mare

de 50% – tratament chirurgical:
– reducere indirecta decompresie

si spondilodeza pe cale posterioara,

cu osteosinteza
Harrington sau Cotrel-Dubousset, sau
– reducere directa prin abord anterior, decompresie

si spondilodeza anterioara, eventual s i posterioara

Traumatologia bazinului

Anatomie

si biomecanica
• coxal
– ilion
– ischion
– pube
• sacru
• acetabul
• articulat ia sacroiliaca
• zone

de rezistenta crescuta
– corpul pubelui
– sacrul
– segmentul retrocotiloidian
• zone

de rezistenta redusa
– linia gaurilor sacrate
– cavitatea cotiloidiana
– gaura obturatorie

• conceptul

de “inel pelvin”

Etiopatogenie
• mai frecvente la adulti
• traumatism de mare energie -; politraumatizati
• mecanisme:
– indirect, transmiterea fortei in axul membrelor inferioare (accidente rutiere, caderi de la inaltime)
– direct, prin strivire (prabusirea unei cladiri, rasturnarea unui vehicul) sau loviture
(agresiuni)
• agentul vulnerant poate actiona
– transversal
– vertical
– oblic
– prin intermediul femurului sau coloanei vertebrale

Anatomie patologica
• fracturi/ luxatii/ disjunctii
• fracturi intra/ extraarticulare
• deplasari prin rotatie/ prin translat ie

Clasificare
Clasificarea Judet: articulare/ nearticulare

Clasificarea Troianescu -; clasificare anatomopatologica
• fracturi izolate ale oaselor bazinului, care nu intrerup continuitatea inelului pelvin
• fracturi care intrerup continuitatea inelului pelvin
– fracturi ale arcului anterior
– simpla verticala anterioara (fractura de ramura ilio- si ischiopubiana)
– dubla verticala anterioara
– fracturi ale arcului posterior
– transiliaca
– transsacrat a
– fracturi duble verticale homolaterale
– fractura de arc anterior si iliac (Malgaigne)
– fractura de arc anterior si sacru (Voillemier)
– fracturi duble verticale incrucisate
– fracturi duble verticale bilaterale
– fracturi atipice
• fracturi ale cotilului
– fracturi elementare
– fracturi mixte
• disjunctii
– izolate
– pubiana
– sacroiliaca
– luxatii
– luxatia unui hemibazin

– luxatia sacrului
– disjunctia celor trei simfize
– conjunctia simfizara
• decolari epifizare

Clasificarea Tile -; in functie de stabilitate
• tip A – fracturi stabile
– A1 – care nu intrerup continuitatea inelului pelvin
– A2 – care intrerup continuitatea inelului pelvin
• tip B -; fracturi rotational instabile
– B1 – ale inelului anterior (“open book”)
– B2 – ipsilaterala prin compresie laterala
– B3 – contralaterala prin compresie laterala
• tip C -; fracturi rotational si vertical instabile
– C1 – unilaterale de arc anterior si posterior
– C2 – bilaterale de arc anterior si posterior
– C3 – cu component a acetabulara

Simptomatologie
• politraumatizat i -; soc traumatic/ hemoragic
• denivelarea aripii iliace cu ascensiunea hemibazinului
• crepitatii osoase
• mobilitate anormala
• durere localizata
• manevra Verneuil, manevra Ericsen
• durere la mobilizarea soldului
• simptomatologia complicatiilor

Imagistica
• radiografii
– AP si LL “de sacru”
– oblica alara si oblica obturatorie
– abdominala
• tomografia computerizata (in fracturile acetabulare)
• alte examina ri, pentru diagnosticul complicatiilor (ecografie, urografie, etc.)

Diagnostic
• diagnostic pozitiv: semne clinice, imagistica; trebuie facut un bilant lezional complet
• diagnostic negativ: contuzii, luxatii de sold, leziuni traumatice lombare

Evolutie, prognostic, complicatii
• rezervat in fracturile complexe si in fracturile articulare
• complicatii imediate
– generale
– soc
– locale
– complicatii viscerale (urinare, rectale, genitale)

– fractura deschisa
– complicatii vasculare, nervoase
• Complicatii tardive
– generale
– trombembolia
– locale
– osteit a
– instabilitate
– coxartroza
– consolidare vicioasa cu tulburari de statica si dinamica, distocie mecanica

Tratament
• Masuri de prim ajutor
– imobilizare cu pantalon pneumatic
– stabilizare hemodinamica
– transport adecvat
• Tratament ortopedic -; indicat in fracturile Tile A si exceptional in fracturile Tile B si C
• Tratament chirurgical:
– osteosinteza interna; suruburi, placa si suruburi, bara posterioara
– fixator extern de bazin
– procedee combinate
• Indicat ii de tratament:
– fracturile Tile A
– imobilizare prin repaus la pat 4-6 saptamani
– fracturile Tile B
– imobilizare in hamac
– osteosinteza interna/ externa
– fracturile Tile C1 si C2
– extensie continua prin tractiune transosoasa supracondiliana si imobilizare in hamac pentru 8 saptamani
– osteosinteza interna, externa sau combinata
– fracturile Tile C3
– tractiune transosoasa supracondiliana in fracturile fara deplasare sau la pacientii inoperabili
– osteosinteza in fracturile cu deplasare

Tratamentul complicatiilor:
• ruptura de uretra/ vezica
• ruptura de vagin
• ruptura de rect
• osteita
• tromboflebita
• coxartroza
Politraumatisme

Definitie
• politraumatismul – acea stare patologica posttraumatica caracterizat a printr-o asociere de leziuni, dintre care cel putin una, netratata, poate pune via ta pacientului in pericol, in mod direct, sau printr-un lant fiziopatologic oarecare.
• Socul – acea stare patologica care rezult a prin perfuzie tisulara inadecvata.

Anatomie patologica
• leziuni osteoarticulare grave
• traumatisme abdominale
• traumatisme toracice
• traumatisme craniocerebrale
• traumatisme vertebromedulare

Epidemiologie
• principala cauza de deces la adultii sub 35 de ani
• 20% din internarile in serviciile de chirurgie

Etiopatogenie
• La politraumatizati socul este de obicei hipovolemic, insa uneori poate fi vorba si de un soc neurogen, cardiogen sau septic

Socul hipovolemic
• se datoreaza unui volum circulant redus, datorat de obicei pierderii de singe, exteriorizat a sau nu (hematom fracturar, cavitate abdominala, toracica, etc.)
• simptomele:
– paloare, piele rece si umeda, hipotensiune, tahicardie
– pacienti de obicei constienti s i agitati
– poate sa fie prezent a oliguria sau anuria
– in cazul socului grav, pot sa apara coma, aritmii cardiace si stop cardiac

Socul neurogen
• apare printr-o scadere a rezistentei arteriale mediate de stimuli nervosi
• apare in traumatismele craniocerebrale sau vertebromedulare
• simptomele si semnele principale sunt reprezentate de hipotensiune si bradicardie tranzitorie, eventual lipotimie.
• aceasta forma de soc este tranzitorie si auto-limitanta.
• diagnosticul diferential cu socul hipovolemic
– dificil (prezenta concomitenta a hemoragiei)
– in socul neurogen nu apar tahicardie si vasoconstrictie periferica
• aceasta forma de soc trebuie suspectat a la pacientii cu TCC sau TVM atunci cand valorile tensionale nu raspund la administrarea initiala de lichide.

Socul cardiogen
• este declansat la politraumatizati de tamponada cardiaca, rupturi ale aparatului valvular, leziuni ale miocardului, aritmii sau infarcte induse de traumatismul cardiac.

Socul septic
• nu apare de regula de la inceput in cazul politraumatizatilor, ci reprezinta o complicatie a gangrenei gazoase, a unei fracturi deschise infectate, etc.

Diagnostic clinic
• anamneza:
– se obtine de la pacient, personalul ambulantei, sau alti martori
– va cuprinde ora accidentului, tipul acestuia, nivelul de constienta al pacientului imediat dupa accident si modific arile sale ulterioare
– pierderi de singe
– tratamente efectuate la locul accidentului si dupa aceea
– antecedente patologice, incluzind administrarea cronica de medicamente si alergizare
– detalii asupra ingestiei de alimente, alcool, medicamente sau droguri.
• examinarea preliminara;
– evaluarea nivelului de constienta – Glasgow Coma Scale (GCS).
– a respiratiei
– a palorii sau cianozei
– se vor lua pulsul si tensiunea arteriala
– se va aprecia travaliul respirator
– Se va explora sistematic pacientul pentru a descoperi leziuni ignorate la examinarile anterioare
– se va verifica posibilitatea mobilizarii active a membrelor, etc.

Explorari complementare
• teste sanguine:
– uree
– electrolit i
– glicemie
– singe pentru grup sanguin
– eventual gaze sanguine
• radiografii ale craniului, coloanei vertebrale cervicale, toracelui, precum si ale altor zone traumatizate

Evolutie, prognostic, complicatii
• decesul prin politraumatism poate sa apara intr-una din urmatoarele trei faze:
– imediat dupa traumatism – leziuni cerebrale sau cardiovasculare grave, incompatibile cu viata
– in primele minute sau ore dupa traumatism – prin mecanisme diverse: hemoragie, pneumotorace compresiv, tamponada cardiaca, etc.
– la zile sau sapta mini de la accident – prin insuficienta multipla de organe.

Tratament
• mortalitatea prin politraumatisme poate fi redusa prin:
– o buna pregatire si dotare a echipelor de prim-ajutor
– transport prompt si adecvat al traumatizatului (“ora de aur”; 30 de minute in
Germania)
– organizarea de centre specializate in traumatismele grave

• conduita in politraumatisme va fi initiata de echipa de prim-ajutor, inca de la locul accidentului:
– formula ABC: A-airway, asigurarea libertatii cailor respiratorii; B-breathing, asigurarea functionarii respiratiei; C-circulation, mentinerea unei circulatii care sa asigure o perfuzie si oxigenare tisulara adecvata si evaluarea necesitatii hemostazei
– evaluarea rapida a leziunilor, cu diagnosticul acelor leziuni care prezinta risc vital imediat, urmata de tratamentul lor de urgenta
– extragerea pacientului de la locul accidentului si protectia sa fata de factorii de mediu
– combaterea socului
– imobilizarea provizorie a pacientului si a membrelor fracturate
• asistenta la nivelul centrului spitalicesc cu competenta in managementul politraumatismelor
– stabilizarea pacientului
– reevaluarea starii acestuia si bilant lezional
– tratament: antibioterapie profilactica, profilaxie antitetanica, tratament chirurgical adecvat, etc.

Traumatismele craniocerebrale (TCC)
• clasificarea leziunilor cerebrale
– leziuni cerebrale primare:
– comot ie
– contuzie
– dilacerarea cerebrala
– leziuni posttraumatice secundare:
– hemoragiile meningeene (epidurale, subdurale si subarahnnoidiene)
– hemoragiile intracerebrale
– caracter progresiv
– interval liber
• masuri de prim-ajutor
– evaluarea leziunilor (bose, plagi, hematoame)
– pierderea de LCR sau singe din nas sau ureche
– se vor examina atit nervii cranieni, cit si nervii cu distributie la nivelul membrelor
– hipotensiunea va fi atribuita, pana la proba contrarie, pierderii de singe: numai in cazul excluderii unei hemoragii va putea fi atribuit a socului neurogen
– se vor trata de urgenta hipoxia, hipercapnia, socul hipovolemic si anemia
• conduita de urgenta la nivelul serviciilor specializate
– consta in revizuirea diagnosticului
– radiografii ale craniului, coloanei vertebrale cervicale, toracelui, eventual
– punctie LCR sau tomografie computerizata craniana
– combaterea edemului cerebral:
– restrict ie lichidiana
– administrare de diuretice hiperosmolare, ca de exemplu Manitol
– hipocapnie controlata
– administrarea de steroizi – controversata
– identificarea si tratamentul leziunilor localizate, hemoragiei intracraniene, debridarea cerebrala
– identificarea precoce si combaterea colectiilor intracraniene:

– semne de alerta: inegalitate pupilara, reflexe pupilare anormale, manifestari motorii asimetrice la nivelul membrelor, semne de focar, deteriorarea nivelului de constienta,
– conduita: intubarea pacientului, ventilat ia cu oxigen 100%, administrarea intravenoasa de manitol, pentru a induce diureza si a reduce edemul cerebral, interventie de urgenta: trepanatie craniena si evacuarea hematomului

Traumatismele toracice
• sunt responsabile pentru 25% dintre decesele prin traumatisme; mai putin de 25% dintre pacienti necesita toracotomie pentru tratamentul leziunilor pe care le prezinta.
• clasificare:
– traumatisme toracice deschise
– de regula cauzate de arme albe sau arme de foc
– pot duce la hemoragii catastrofale prin penetrarea cordului sau vaselor mari
– pot sa apara hemotorace, pneumotorace, tamponada cardiaca si leziuni viscerale, cu mediastinit a secundara
– traumatisme toracice inchise
– de regula produse prin lovire, strivire sau decelerare
– cea mai frecvent a cauza a traumatismelor inchise o reprezinta accidentele rutiere
– fracturi costale, pneumotorace, hemotorace, volet costal sau torace moale, leziuni aortice, contuzii ale miocardului, rupturi ale diafragmului, ale esofagului, contuzii pulmonare si hemoragii.
• complicatiile rapid fatale ale traumatismelor toracice si care necesita tratament imediat:
– tamponada cardiaca
– pneumotoracele compresiv
– hemoragii la nivelul cordului sau hemoragii ale vaselor mari
• alte complicatii cu risc vital
– obstructia cailor aeriene
– pneumotoracele deschis
– rupturile traheei sau laringelui
– toracele moale
– embolia aeriana
• diagnostic
– durere
– dispnee
– cianoza
– eventual soc
– sensibilitate la palparea coastelor
– deviat ia traheei
– modificarea sonoritatii pulmonare
– reducerea sunetelor respiratorii sau zgomote cardiace atenuate
– hipotensiune, vasoconstrictie periferica, puls paradoxal
• explorarile complementare:
– hemoleucogramei
– determinarea grupei sanguine
– pe radiografia toracica:
– fracturi costale sau sternale

– largirea mediastinului
– largirea umbrei cardiace
– semne de hemo- sau pneumotorace
– emfizem subcutanat sau mediastinal
– rupturi de diafragm
– lavaj peritoneal
– tranzit baritat
– electrocardiograma
• conduita in traumatismele toracice:
– efectuarea unei resuscitari adecvate
– asistarea ventilatorie, prin ventilare cu presiuni intermitent pozitive
– drenajul toracic
– se vor acoperi sau inchide cu drenaj plagile toracice
– (hemo)pneumotoracele
– deschis/ inchis, simplu/ compresiv
– traumatopnee, cu detresa respiratorie si pendularea mediastinului
– conduita: se va obstrua de urgenta cu leucoplast plaga toracica, se va drena cavitatea pleurala respectiva; in cazul prezentei detresei respiratorii se va administra oxigen pe masca sau, dupa caz, se va intuba si asista ventilator pacientul; imediat ce se poate, se va interveni chirurgical
– voletul costal
– respiratie paradoxala, cu pendularea aerului dintr-un plaman in celalalt si detresa respiratorie
– rar, aspect de torace moale -; de obicei rapid fatal
– conduita: intubatie oro-traheala cu asistenta ventilatorie, asociata cu drenajul cavit atii pleurale cu un sistem de aspiratie toracica; eventual traheostomie si osteosinteza costala
– fracturile costale simple
– pot fi foarte dureroase si pot inhiba tusea si respiratia, determinind infect ii pulmonare, mai ales la varstnici
– asociere cu rupturi ale splinei sau ficatului
– conduita: combaterea durerii prin bloc nervos intercostal cu anestezice cu efect prelungit; bandajul toracic nu se mai recomanda
– traumatismul cardiac:
– leziuni ale miocardului cu infarct
– leziuni valvulare, cu insuficienta valvulara acuta
– leziuni ale sistemului de conducere, cu tulburari de ritm si aritmii
– ruptura miocardica, cu tamponada cardiaca
– conduita: initial tratament conservativ, cu exceptia tamponadei cardiace, caz in care trebuie efectuata punct ie pericardica sau toracotomie

Traumatismele abdominale
• clasificare
– inchise (de exemplu mecanismul centurii de siguranta)
– penetrante
– prin arma alba
– prin proiectil de mica/ mare energie
• diagnostic

– plagi, escoriat ii si amprente ale imbracamintei sau ale unor obiecte diverse pe piele
– hipotensiune arteriala
– sensibilitate si distensie abdominala
– tuseul rectal sau vaginal
• explorari complementare:
– teste sanguine: uree, electroliti, glicemie, singe pentru grup sanguin, eventual gaze sanguine
– radiografie abdominala simpla
– radiografie toracica
– punctie simpla sau punctie-lavaj peritoneal
– ecografia abdominala
– urografia i.v. sau uretrografia
• conduita in urgenta:
– se va pansa plaga, daca exist a
– se va asigura o linie venoasa
– se va combate durerea si socul hipovolemic
• conduita la nivelul serviciului specializat:
– bilantul lezional
– tratamentul s ocului
– antibioterapie profilactica
– explorarea chirurgicala a leziunilor

Politraumatisme cu componenta osteoarticulara
• tratamentul leziunilor membrelor nu reprezinta de regula o prioritate
• socul, daca exist a, este de obicei hipovolemic
• conduita la locul accidentului:
– combaterea socului
– reducere prin tractiune usoara in ax
– imobilizate pe atele simple/ cu tractiune/ pneumatice
– fracturile deschise se panseaza cu pansamente sterile
• conduita la nivelul centrului de asistenta a politraumatizatului:
– bilantul lezional
– pulsurile periferice, arteriale si capilar
– arteriografia selectiva este indicata mai ales in:
– luxatiile genunchiului
– fracturile de paleta humerala
– fracturile supracondiliene de femur
– fracturile deschise ale gambei
– traumatismele penetrante din imediata vecinatate a unei artere importante
– la politraumatizati prezenta unor fracturi multiple constituie indicat ie majora de osteosinteza, mai ales a oaselor lungi majore si a scheletului axial
– osteosinteza se face imediat ce pacientul este stabil hemodinamic; tratamentul chirurgical al leziunilor craniocerebrale, toracice si abdominale are prioritate fata de osteosinteza
– profilaxia trombozei venoase profunde
– metodele fizice (ciorapi elastici, compresie intermitenta, mobilizare pasiva continua) -; pot fi inaplicabile

– anticoagulante orale, heparina nefractionata in doze mici, administrata subcutan, heparina in administrare ajustat a continuu -; problematice la politraumatizati
– heparinele cu greutate moleculara mic a – sunt la fel de eficiente ca si heparina in prevenirea trombozei venoase profunde, insa cu un risc hemoragic considerabil mai mic
– tratamentul TVP odata constituite se face cu heparina, in dozaj ajustat continuu

sursa: preferatele.com