Sindromul Guillain Barre este o boala neurologica rara care apartine unui grup larg de neuropatii periferice ce se caracterizeaza prin afectarea autoimuna a sistemului nervos periferic. Boala este de fapt o polineuropatie inflamatorie acuta demielinizanta declansata de un proces infectios acut. Leziunile se datoreaza raspunsului sistemului imun al pacientului la infectia declansatoare. Sindromul Guillain Barre determina in final aparitia atoniei musculare, disparitia reflexelor, pierderea capacitatii de a discrimina stimulii tactili, termici, durerosi, aparitia paresteziilor localizate la nivelul bratelor, fetei, membrelor inferioare pana la dezvoltarea parezelor si chiar a paraliziilor.
Sindromul reprezinta cea mai frecventa cauza de aparitie a paraliziilor cu evolutie rapida (zile-saptamani). Aproximativ 2 persoane din 100000 dezvolta acest sindrom in decursul unui an. Nu exista predispozitie rasiala sau de sex, femeile si barbatii au aceleasi sanse de a face boala. Un studiu efectuat de catre specialistii suedezi arata ca incidenta este mai scazuta in timpul sarcinii, insa creste rapid in lunile dupa ce femeia a nascut. Boala poate sa apara la orice varsta, chiar si in perioada copilariei, dar se pare ca are 2 varfuri de incidenta: in perioada de adolescenta si cea de tanar adult (15-35 de ani) si la varsta a treia (50-75 de ani).

Desi poate fi fatala, multi pacienti isi revin aproape complet in urma unui tratament corect. Peste 85% isi recapata functiile motorii si senzitive in 6-12 luni, maximul fiind la 18 luni. Totusi, aproximativ 7-15% din pacienti raman cu un deficit neurologic (ataxie senzitiva, disestezii). Rata mortalitatii se apropie de 5% in principal datorita complicatiilor respiratorii (insuficienta respiratorie), sepsisului, pneumoniei, trombemboliei pulmonare si in final stopului cardiorespirator. Boala nu are tendinta la recurenta.

Care sunt cauzele?
Cauza exacta a sindromului Guillain-Bare ramane necunoscuta. Se pare totusi ca este o boala cu componenta autoimuna (in aceste cazuri organismul pacientului este caracterizat printr-o hiperactivitate imuna: se secreta anticorpi impotriva structurilor self, proprii organismului, dar care nu mai sunt percepute astfel de catre sistemul de aparare ci sunt considerate antigene pe care acesta trebuie sa le distruga). Sindromul Guillain Barre apare ca urmare a declansarii unor raspunsuri imune mediate umoral si celular, aparute ca urmare a unor procese infectioase. Boala este precedata de o infectie bacteriana sau virala (aproximativ 40% din pacienti au fost descoperiti pozitivi la testele serologice pentru infectia cu Campylobacter jejuni). Pe masura ca organismul produce anticorpi sa lupte impotriva acestor infectii, sunt produsi si autoanticorpi. Tintele lor in cadrul sindromului Guillain Barre devin gangliozidele care sunt substante complexe prezente in cantitati mari in tesutul nervos, in secial in nodurile Ranvier. Apare astfel o infiltrare limfocitara si o demielinizare mediata de macrofage, cu afectarea nervilor periferici, ce duce in timp scurt la paralizie musculara insotita de tulburari senzoriale.
Nu doar germenii cu tropism pentru tractul gastrointestinal pot fi implicati, ci si cei care determina afectiuni respiratorii. Cel mai frecvent incriminati in declansarea infectiei initiale sunt: Campylobacter, mycoplasma (bacterie ce determina aparitia pneumoniei), Cytomegalovirus, Epstein-Barr virus si virusul varicelo zosterian.
Sindromul Guillain Barre a fost descris si postvaccinare, in special dupa vaccinarile antigripale si antipoliomielita. Un important studiu epidemiologic a corelat aparitia sindromului cu vaccinarea antitetanica. Exista si alte studii care sugereaza ca incidenta sindromului este crescuta in cazul pacientilor vaccinati antistreptococic A, antirabie.
Medicamentele a caror utilizare poate determina aparitia acestui sindrom sunt streptokinaza, penicilinele, antispasticele, danazolul, captoprilul, sarurile de aur si heroina.
Factorii de risc frecvent implicati sunt mononucleoza, infectia cu HIV si boala Hodgkin, pe langa clasica infectie cu Campylobacter jejuni (care se poate lua din carnea de pasare insuficient preparata termic).

Care sunt simptomele?
Simptomatologia sindromului Guillain-Barre progreseaza foarte rapid. Intr-un interval de doar cateva ore se poate ajune la un tablou clinic foarte grav.
Pierderea partiala sau totala a functiei musculare afecteaza ambele parti ale corpului. Daca slabiciunea musculara isi are originea la nivelul mebrelor inferioare si se raspandeste la nivelul membrelor superioare, vorbim de paralizie ascendenta.
Semnele subiective care ingrijoreaza pacientul sunt furnicaturile, dureri la nivelul mainilor sau picioarelor, neindemanarea. Pe masura ce functia musculara se degradeaza, se impune asistarea respiratorie a pacientului.
Simptomele tipice includ:
- slabiciune musculara sau pierderea functiei musculare:
- poate sa lipseasaca in cazurile blande
- poate sa inceapa concomitent la nivelul membrelor superioare si inferioare
- se poate agrava intr-un interval de 24-72  de ore
- se poate manifesta exclusiv la  nivelul nervilor cranieni
- poate sa aiba sens descendent sau ascendent
- ameteala
- hipoestezie
- mialgii (dureri musculare)
- discoordonare motorie
Simptome asociate:
- Vedere incetosata
- Neindemanare
- Dificultatea de a contracta muschii faciali
- Contracturi musculare
- Palpitatii
Simptome care apar in urgentele medicale:
- Apnee (oprirea temporara a respiratiei)
- Dispnee (respiratie cu efort)
- Disfagie (inghitire cu efort)
- Sialoree (secretie abundenta de saliva)
- Lesin

Care este prognosticul?
Evolutia sindromului Guillain-Barre este adesea dramatica datorita debutului sau brusc si neasteptat. Mai mult, faza de recuperare poate sa dureze destul de mult. Paralizia survine in decurs de cateva zile sau saptamani de la debutul simptomatologiei, dupa care urmeaza o perioada de relativa stabilizare a tabloului clinic.
Faza de recuperare variaza, de la caz la caz, intre cateva saptamani si cativa ani. Aproximativ 30% din pacientii cu Guillain-Barre vor  ramane cu o slabiciune musculara chiar si dupa 3 ani. In cazuri rare s-au raportat si recidive dupa multi ani.
Pacientii cu sindromul Guillain-Barre se confrunta nu doar cu probleme de ordin fizic, ci si emotional, datorita faptului ca le este foarte greu sa se obisnuiasca cu starea de dependenta  pe care o impune paralizia, avand nevoie de consiliere psihologica.
Care sunt complicatiile?
Complicatiile pe termen lung sunt consecinta paraliziilor. Cele mai frecvente complicatii sunt:
- hipertensiunea/hipotensiunea
- trombembolia pulmonara, pneumonii
- aritmii cardiace
- retentie urinara
- ileus intestinal
- aspiratia lichidului de varsatura
- nefropatie (in special in cazul pacientilor tineri)
- tulburari psihiatrice (anxietate sau depresie).

sursa: i-medic.ro

keywords: kinetoterapie, fizioterapie, fiziokinetoterapie, Piatra Neamt, recuperare medicala, masaj terapeutic, tratament balnear, neuropatie, polineuropatie, tratament neuropatie diabetica, neuropatie diabetica, polinevrita acuta ideopata, polinevrita infectioasa sau polineuropatia acuta inflamatorie, Sindrom Guillain-Barre