SPECIFICITATEA TEHNICILOR FNP IN RECUPERAREA PAREZEI DE NERV SCIATIC POPLITEU EXTERN

lector univ. dr. Gabriela Ochiana

lector univ. dr. Nicolae Ochiana

Universitatea din Bacau

Cuvinte cheie: pareza, nerv sciatic popliteu extern, tehnici FNP

Keywords: paresis, external popliteal sciatic nerve, FNP techniques

Rezumat

Aceasta lucrare prezinta un studiu realizat pe un numar de 17 subiecti cu pareza de nerv sciatic popliteu extern, pentru a demonstra eficacitatea tehnicilor FNP in recuperarea fortei musculaturii afectate cat mai apropiate de valorile normale si intr-un timp mai scurt.

Ca rezultat al cercetarii, se evidentiaza rolul primordial al tehnicilor: contractiile repetate (CR), miscarii active de relaxare opunere ( MARO) si initierii ritmice (IR) in perioada de hipotonie musculara si a Inversarii lente (IL), inversarii lente cu opunere (ILO), Izometriei alternante (IzA), stabilizarii ritmice (SR) si progresiei cu rezistenta (PR) dupa ce muschii ajung la forta 3.

Introducere

Procesele de degradare functionala, psihica si sociala determinate de deficitul motor din pareza de SPE creeaza un handicap complex; kinetoterapeutului ii revine sarcina sa rezolve incapacitatile si sa reintegreze cat mai rapid persoana in activitate, familie, in societate, pentru ca acesta sa-si poata asuma rolul ce-i revine.

Astfel, s-a dovedit ca in bolile neuronului periferic o eficienta deosebita o au tehnicile de facilitare neuromusculara si proprioceptiva, folosite atat ca tehnici de sine statatoare cat mai ales in cadrul schemelor de miscare Kabat. Accentul in tehnicile FNP, asupra potentialului si capacitatii pacientului, se pune pe cresterea fortei componentelor slabe, ceea ce demonstreaza utilitatea acestor metode in cazul paraliziilor de nervi periferici.

Selectia celor mai eficiente tehnici de facilitare neuromusculara si proprioceptiva este determinata de cauza deficitului, reactivitatea pacientului, momentul interventiei kinetoterapeutice si vointa dovedita de pacient de a ameliora disfunctia, starea de infirmitate fizica, psihica sau senzoriala in vederea restabilirii posibilitatii acestuia de a trai intr-o maniera integrata pe plan fizic, psihologic si social.

Scopul cercetarii este de a evalua eficienta tehnicilor FNP, precum si structurarea unor programe de recuperare individualizate pentru fiecare caz in parte, in functie de deficitul functional restant secundar afectarii de nerv SPE.

Ipotezele cercetarii

In experimentul propus am plecat de la urmatoarele ipoteze:

1. Se presupune ca prin folosirea cu predominenta a contractiilor repetate (CR) initierii ritmice (IR) si miscarii active de relaxare opunere (MARO) pentru inducerea activitatii motorii voluntare si a inversarii lente (IL) si inversarii lente cu opunere (ILO) pentru intarirea raspunsului motor se va reusi ameliorarea rapida a deficitului motor concretizat prin scurtarea perioadei de recuperare.

2. Se presupune ca prin folosirea izometriei alternante (IzA) si a stabilitatii ritmice (SR) si a progresiei cu rezistenta (PR) pentru ameliorarea echilibrului muscular, a fortei musculare si stabilitatii, se va obtine un mers mai stabil si echilibrat.

3. Se presupune ca prin combinarea intr-o maniera originala a succesiunii tehnicilor de facilitare si a elementelor facilitatorii se va accede la o integrare socio-profesionala adecvata noilor cerinte.

Organizarea cercetarii

Experimentul s-a desfasurat in Baza de recuperare a Sectiei de Kinetoterapie, in perioada aprilie 2004 – martie 2006, pe un n umar de 17 subiecti, cu diagnosticul clinic de pareza de nerv sciatic popliteu extern, la membrul inferior drept (8 cazuri) si membrul inferior stang (9 cazuri). Subiectii au fost selectati din sectia Neurologie a Spitalului Judetean, folosind ca si criterii de admitere in studiu, urmatoarele:

  • Absenta altor afectiuni asociate;
  • Varsta cuprinsa intre 45 si 65 ani;
  • Disponibilitatea de a urma tratamentul kinetoterapeutic.
  • Metode de evaluare:

  • bilantul articular pentru evaluarea mobilitatii articulare la nivelul ariculatiei gleznei si a degetelor;
  • bilantul muscular pentru testarea fortei musculare pentru musculatura din loja anterioara si cea posterioara a gleznei si piciorului
  • evaluarea mersului;
  • bilantul global al membrelor inferioare.
  • Tehnici, procedee si metode folosite in interventia kinetoterapeutica

    Strategia de interventie, a avut in vedere stadiul leziunii, gradul deficitului functional, momentul interventiei si motivatia pacientului.

    In acest sens, s-a folosit: orteze, masajul, intinderile rapide (stretch-reflexul,) intinderile lente (stretching-ul), gimnastica articulara, tractiunile in ax si presiunile articulare, elemente facilitatorii, tehnici de facilitare neuromusculara si proprioceptiva, metoda Kabath, exercitii pentru reeducarea sensibilitatii (exteroceptive, proprioceptive, a stereognoziei), exercitii la spalier, cu gym-ball-ul, cu benzi elastice, la planseta de echilibru, exercitii de respiratie toracica si abdominala, mijloace ajutatoare: ultrasunete, hidroterapie ascendenta, curenti galvanici, electrostimulare folosind curenti de joasa frecventa.

    Rezultate

    Rezultatele testarilor sunt prezentate in tabelul 1. Asa cum reiese din graficele 1 si 2, toti subiectii aflati in studiu si-au ameliorat simtitor mobilitatea la nivelul articulatiei gleznei, in special pe flexia dorsala (aceasta crescand de la 00 sau 5-70 la 15-250) si eversie (de la 0-100 la 25-300).

    Grafic nr.1 Mobilitate activa la nivelul gleznei

    Grafic nr.2 Mobilitate activa la nivelul gleznei

    conf2006_45_1
    conf2006_45_2

    Cel mai important progres s-a realizat in sensul cresterii fortei musculare la nivelul tibialului anterior si a peronierilor laterali, progresand de la F0 sau F1 la F3 si F4 (asa cum reiese din graficul nr.3 si 4).

    Grafic nr.3 Testing muscular

    Grafic nr.4 Testing muscular

    conf2006_45_3
    conf2006_45_4

    Pe langa ameliorarea fortei musculare si a mobilitatii articulare de la nivelul membrelor afectate, s-a obtinut si un mers corect, stabil si echilibrat dar si o stare psihica buna, o adaptare mai buna a organismului la efort sustinut.

    Toate aceste influente pozitive, culmineaza cu reluarea activitatii profesionale, a activitatilor zilnice curente, deci cu reintegrarea socio-profesionala adecvata a subiectilor.

    Concluzii

    In urma derularii acestui experiment, ipotezele formulate initial, au fost confirmate.

    Se pot astfel stabili unele elemente concluzive si cu posibilitati de generalizare. Astfel, pentru stadiul de hipotonie musculara (de la F0 la F3) se pot folosi: contractiile repetate (CR), miscarea activa de relaxare opunere (MARO), initierea ritmica (IR), iar de la F3 la F5, cele mai eficiente tehnici sunt: inversarea lenta (IL), inversarea lenta cu opunere (ILO), izometria alternanta (IzA), stabilizarea ritmica (SR) si progresia cu rezistenta (PR).

    Abstract

    The present paper presents a study conducted on a number of 17 subjects suffering of paresis of the external popliteal sciatic nerve, study meant to prove the efficiency of the FNP techniques in recovering the strength of the affected muscles which can be brought to indices close to the normal ones in a shorter period of time.

    As a conclusion of the research, we have underlined the essential role of the techniques: repeated contractions (RC), the active movements of relaxation opposition (AMRO) and the rhythmic initiation (RI) during the muscular hypo-tonus period as well as the importance of the slow inversion (SI) and the slow inversion with opposition (SIO), the alternative isometrics (AI), the rhythmical stabilization (RS) and the progression with resistance (PR) after the muscles reach force 3.

    Bibliografie

    Arsene, C., Tratat de neurologie.Editura Medicala, Bucuresti, 1981

    Ionescu, A., Masajul – procedee, tehnici, metode, efecte si aplicatii in sport. Editura ALL, Bucuresti, 1994

    Marcu, V., Matei, C., & colab. Facilitarea neuroproprioceptiva in asistenta kinetica. Editura Universitatii din Oradea, 2005

    Margarit, M., Margarit, F., Heredea, G., Aspecte ale recuperarii bolnavilor neurologici. Editura Universitatii din Oradea, 1987

    Ochiana, G., Kinetoterapia in afectiuni neurologice I. Editura Pim, Iasi, 2006

    Sbenghe, T., Recuperarea medicala a sechelelor postraumatice ale membrelor. Editura Medicala, Bucuresti, 1981

    Nume

    Mobilitate articulara glezna activa

    Testing muscular

    Flexie dorsala

    Flexie plantara

    Inversie

    Eversie

    Tibial anterior

    Extensor comun deg.

    Extensor haluce

    Peronier lung

    Peronier scurt

    I

    F

    I

    F

    I

    F

    I

    F

    I

    F

    I

    F

    I

    F

    I

    F

    I

    F

    T.I.

    0

    15

    35

    35

    85

    85

    20

    50

    F1

    F4

    F1

    F4

    F0

    F4+

    F2+

    F4

    F2

    F4++

    O.M.

    50

    200

    350

    350

    800

    850

    100

    300

    F2

    F4

    F1

    F4

    F1

    F4

    F2

    F4

    F2

    F4

    H.E.

    30

    200

    350

    350

    850

    850

    50

    250

    F1++

    F3

    F0

    F3

    F0

    F3

    F1++

    F3++

    F1

    F4

    B.A.

    40

    150

    350

    350

    850

    850

    50

    300

    F1

    F4

    F1

    F4

    F1

    F4

    F1++

    F4

    F2

    F4

    R.A.

    00

    150

    350

    350

    800

    850

    00

    200

    F0

    F3

    F0

    F3

    F0

    F3

    F0

    F3

    F0

    F3

    A.M.

    50

    250

    350

    400

    850

    850

    50

    250

    F2

    F3

    F1

    F4

    F1

    F4+

    F1

    F4

    F1

    F4

    E.A.

    40

    200

    350

    350

    850

    850

    00

    250

    F2

    F4

    F1

    F4

    F1

    F4

    F1++

    F4

    F1

    F4

    G.A.

    70

    150

    350

    400

    850

    850

    100

    300

    F2

    F4

    F2

    F4

    F1

    F4

    F2

    F4+

    F2

    F4

    R.I.

    30

    150

    350

    350

    800

    850

    100

    200

    F1+++

    F3

    F1

    F3

    F0

    F3+

    F1++

    F4+

    F2

    F4

    V.L.

    00

    200

    350

    350

    800

    850

    00

    200

    F0

    F3

    F1

    F4

    F0

    F3

    F0

    F3

    F0

    F3

    T.E.

    30

    200

    350

    350

    850

    850

    50

    250

    F1++

    F4

    F1

    F3

    F1

    F4+

    F1++

    F4+

    F2

    F4

    P.E.

    50

    150

    350

    400

    850

    850

    50

    300

    F2

    F4

    F1

    F4

    F1

    F4

    F1+++

    F4++

    F2

    F4

    N.P.

    40

    150

    400

    400

    850

    850

    50

    250

    F1++

    F3

    F1

    F3

    F0

    F3

    F1++

    F4

    F1

    F3

    D.I.

    30

    200

    350

    350

    800

    850

    100

    300

    F1++

    F4

    F0

    F3

    F0

    F4

    F1++

    F4+

    F1

    F3

    G.T.

    00

    150

    350

    350

    800

    850

    00

    200

    F0

    F3

    F0

    F4

    F0

    F4

    F0

    F3

    F0

    F3

    V.I.

    30

    150

    350

    350

    800

    850

    50

    350

    F1++

    F4

    F1

    F4

    F1

    F4+

    F1++

    F4

    F1

    F4

    A.N.

    40

    200

    350

    350

    850

    850

    50

    300

    F1+++

    F4

    F2

    F4

    F1

    F4

    F1++

    F4++

    F1

    F4

    Legenda:

  • I = initial;
  • F = final;
  • + = 0,25 din valoarea 1 a fortei musculare;
  • ++ =0,50 din valoarea 1 a fortei musculare;
  • +++ = 0,75 din valoarea 1 a fortei musculare;
    sursa: sportscience.ro

    keywords: kinetoterapie, fizioterapie, fiziokinetoterapie, Piatra Neamt, recuperare medicala, masaj terapeutic, gimnastica de recuperare, recuperare paralizie nerv sciatic, tehnici FNP