Clasificarea Bolilor Reumatismale

reumatism inflamator

1) REUMATISME INFLAMATORII (articulare si viscerale)

-Reumarismul articular.
-Poliartrita reumatoida.
-Spondilita anchilozanta.
-Reumatism secundar infectios
2) REUMATISM DEGENERATIV
-Artroza si poliartrozele.
-Spondiloza si spondilartrozele

 

3) REUMATISM ARTICULAR PERIFERIC
-Reumatismul cu caracter inflamator sau degenerativ.

4) MANIFESTARI DE TIP REUMATISMAL ÎN ALTE AFECTIUNI
-Artroza genunchiului.
-Artroza de umar.
-Artroza de pumn.
-Artroza de sold.
-Artroza gleznei.

ARTROZELE

 

Definitie: Fac parte din reumatismul cronic degenerativ sau reumatismul artrozic este un proces articular de uzura, provocând mari suferinte la articulatii spre deosebire de artrite, unde este vorba de inflamatie.

Artrozele pot fi si ele impartite in doua mari clase:

–  artroze primare sau ideopatice (la acest tip de artroze nu se cunosc prea bine cauzele)

– si artroze secundare (cauzele sint bine identificate).

 

Artrozele sunt :

artropatii cronice

NEINFLAMATORII,

dureroase

uneori deformante,

 

Caracterizate prin :

alterarea cartilagiului articular

si prin leziuni hipertrofice ale osului epifizar-exostoze.

Ele pot fi

localizate la o singura articulatie- monoatriculare

sau la mai multe articulatii-poliarticulare.

In general cuprinde articulatiile mari  care au de suportat greutatea corpului:

 

articulatiile membrelor inferioare(genunchi-gonartroza; solduri-coxartroza)

si articulatiile coloanei vertebrale- zona lombara

mai rar sunt interesate articulatiile interfalangiene, ale degetelor si cele ale coloanei cervicale.

FACTORI IMPLICATI IN PRODUCEREA ARTROZELOR

 

1) factori traumatici, lovituri mai mici sau mai mari, caderi cu sprijinirea greutatii pe anumite articulatii care depasesc puterea lor de sustinere si conduc la luxatii, subluxatii, smulgeri ale insertiei tendoanelor, tasari ale coloanei, favorizind repartitii noi ale presiunilor articulare cu producerea distructiilor cartilaginoase.

–         Daca traumatismele afecteaza o anumita articulatie, aparitia artrozei este relativ frecventa

2) factori mecanici- suprasolicitarea articulatiilor prin efectuarea unor eforturi fizice mari, purtarea unor greutati mari care induc tas?ri sau presiuni crescute in anumite puncte ale articulatiilor.

3) imb?trinirea – vitalitatea scazuta care presupune mai putina miscare, vasele de sânge care hranesc articulatia cuprinse de fenomenul de ateroscleroza care face ca acestea sa devina mai reduse ca diametru, având cosecinta asupra substantelor nutritive care ajung mai greu si insuficient la os si cartilagiu.

4) factori endocrini, in special diminuarea hormonilor tiroidieni care au rol in sinteza substan?ei fundamentale si schimbarea echilibrului hormonal la menopauza(creste secretia de hormon somatotrop si estrogeni) si andropauza.

5) factori inflamatori cronici  sau infectiile (tuberculoza osteoarticulara) dezorganizeaza si inlocuiesc tesutul cartilaginos cu altul cicatriceal, dur, fibros si si alterari osoase ale capetelor epifizare care intra in alcatuirea articulatiilor.

6)  Factorii meteorologici (frigul, umiditatea etc), prin tulburarile vasomotorii produse, favorizeaza aparitia leziunilor articulare degenerative.

7)  Factorii metabolici:

a) obezitatea este o cauza destul de importanta in con-stituirea artrozelor. Ponderea corporala crescuta peste greutatea ideala supune sistemul osos la un efort deosebit, exercitand o presiune continua, o microtraumatizare permanenta, pe care trebuie sa o suporte articulatia si, bineinteles, osul. Asa se nasc artrozele soldului, genunchilor, coloanei lombare, gleznelor etc;

b) guta, prin precipitarea acidului uric la nivelul articulatiilor, favorizeaza deteri-orarea acestora, de unde si numele de „reumatism artrozic gutos”.

Toti factorii de mai sus concura la constituirea proceselor de degene­rescenta articulara. Important este ca sunt interesate nu toate articulatiile, ci indeosebi articulatiile de „suport”. Ex.: soldul, genunchiul, coloana vertebrala si mult mai putin umerii care prind membrele toracice si care au mai mult rol in „prehensiune”, suferinta acestora constituind periarteritele (afectiuni ale formatiunilor periarticulare – muschi, tendoane).

 

Grupe de risc:

– Lucratorii cu ciocan pneumatic fac frecvent artroze la cot, desi, de obicei, coatele nu sint afectate de artroze.

– Balerinii fac artroze la glezne (articulatii care, la fel ca si genunchii, nu sint afectate de obicei de aceasta boala).

– Din rindul sportivilor de performanta, se recruteaza de asemenea multi bolnavi de artroza. Astfel, baschetbalistii fac frecvent la genunchi artroza, iar boxerii pot prezenta artroze la nivelul articulatiilor pumnului.

Artroze Vertebrale

Leziunea intereseaza cele doua elemente constitutive ale coloanei vertebrale, si anume:

– vertebra

– discul intervertebral.

Fiecare disc este alcatuit din doua parti: nucleul pulpos si inelul fibros

– Nucleul pulpos, care ocupa zona centrala, functioneaza ca o bila care se deplaseaza in toate directiile, dupa fiecare miscare.

– Inelul fibros ocupa partea periferica, fiind format dintr-o serie de lame concen­trice (15 – 20), solidarizate intre ele prin fibre transversale

discul sufera o invo­lutie, incepand de la etatea de aproximativ 30 de ani, mai ales daca se adauga si factorul traumatic. Modificarile degenerative se accentueaza, nucleul pulpos bogat in apa se retracta, devine friabil, iar inelul fibros se usuca si se necrozeaza.

– Cand nucleul bombeaza in spongioasa corpului vertebral, se produce hernierea

Aceste modificari artrozice ale discurilor constituie discartroza.

În spondiloza actioneaza acelasi proces de uzura cu aceleasi caracteristici ca in artroza, interesand discul si corpul vertebral. Se vor produce: protruzia discala (bombare), hernia discala, osteofitoza.

Etiologie: sunt mai multi factori care contribuie la declansarea bolii:

–       traumatismele vertebrale –fie majore si unice, de obicei directe, – fie minore, dar permanente (micro-traumatisme) etc;

–       obezitatea; hiperfunctiile coloanei cervicale si lombare – mai ales in solicitarile sportive de performanta;

–       tulburarile statice – hiperlordoza, po­zitiile gresite in munca profesionala;

–       anomaliile congenitale (bloc vertebral etc);

–       insuficienta musculo-ligamentara si relaxarea chingii abdominale; etatea mai avansata.
Nu putem vorbi de spondiloze profesionale, dar vorbim despre frecventa spondilo­zelor in anumite profesiuni.

Examenul radiologie arata:

 

osteofitoza,

osteoporoza,

osteoscleroza.

De multe ori putem constata spondiloze radiologice, fara fenomene de spondiloza clinica.

Forme clinice: dupa localizare deosebim: spondiloza cervicala, spondiloza toracica, si spondiloza lombara.

SPONDILOZA CERVICALA

 

 

Simptomele caracteristice sunt:

durerea cervicala, redoarea cefei, cracmente in miscari; se adauga fenomene iritative ale radacinilor nervoase, putandu-se produce:
– nevralgii (plexite) cervico-brahiale;
– periartrita scapulo-humerala (P.S.H.);
–  fenomene algodistrofice, realizand sindromul umar-mana;
– torticolis;
–  nevralgia Arnold, sau arnoldita, sau nevralgia occipitala etc;
– astenie nervoasa, care impreuna cu spondiloza cervicala realizeaza sindromul Barre-Lieou.

Sfaturi finale pentru bolnavii cu spondiloza cervicala

Sa evite pozitiile indelungate cu capul flexat. In caul in care profesia le impune o asemena pozitie sa execute periodic miscari de redresare fara a intrerupe activitatea profesionala.

Sa se odihneasca fara a sprijini capul pe perne inalte, folosind doar un sul introdus sub ceafa.

Sa execute zilnic miscari de gimnastica antagonica de extensie, flexie si rotatie a capului pana la disparitia durerilor musculare si nevralgice.

Simptomele nu sunt conditionate atat de prezenta osteofitelor cat mai ales de modificarea tonusului musculaturii cervicale, care provoaca tulburari in mecanica vertebrala si functiunea discului.

Restabilirea functionalitatii musuclaturii cervicale prin gimnastica si masaj indeparteaza simptomele neplacute din spondiloza.

Aparitia spondilozei poate fi prevenita daca se combat zilnic cu perseverenta pozitiile vicioase ale coloanei, incepand din adolescenta.

Tratamentele medicamentoase sunt doar ajutatoare pentru combaterea simptomelor neplacute in fazele evolutive ale bolii.

TRATAMENT

 

 

Gimnastica medicala antagonica se va axa pe refacerea lordozei fiziologice se urmareste restabilirea tonusului normal al musculaturii cervicale, pentru a reface mecanica coloanei si a despovara discul. Gimnastica medicala antagonica se va axa pe miscarile de hiperextensie, rotatia si flexia gatului

Automasajul care trebuie practicat cu blandete, de sus in jos, de-a lungul musculaturii posterioare a gatului, de la nivelul regiunii occipitale spre umeri. Durata masajului va fi de 50-10 minute si va fi precedat de miscari de flexie-extensie si rotatie a capului, pana dispar senzatiile de crepitatii.

Tratamentul spondilartrozei urmeaza aceleasi obiective de despovarare a coloanei, de refacere a curburii fiziologice si a tonicitatii normale a musculaturii cervicale.

SPONDILOZA TORACALA

 

Este mai rara si se manifesta prin nevralgii intercostale.

O forma speciala de spondiloza dorsala este boala Scheuermann sau spondiloza juvenila, care debutea­za la copii chiar inainte de 10 ani, pentru ca intre 10 si 20 de ani sa se constituie cifoza.

– Sunt prezenti nodulii Schmorl

– si vertebrele cuneiforme, conferind coloanei o rigiditate deosebita. De asemenea, o alta forma este sindromul Forestier-Rotes, caracterizat printr-o osteofitoza giganta si formarea de punti osoase, denumite sindesmofite, realizand un adevarat „bambus vertebral”.

SPONDILOZA LOMBARA

Este poate cea mai frecventa.

Motivele?

–         Mobilitatea si calitatea de suport ale acestui segment vertebral.

Si ca sa vedem ce sarcina „suporta” coloana lombara, s-a constatat ca ridicarea unei greutati de 50 kg, de exemplu, determina asupra coloanei lombare o presiune de 500 kg, adica de 10 ori mai mare.

Durerea sau lombalgia, prezenta de fiecare data, da ceea ce se cheama lumbago. Durerile sunt mai vii dimineata la miscari sau catre seara, dupa oboseala zilei. Aceste manifestari algice iradiaza de obicei spre regiunile fesiere sau sacru, iar alteori pe membrul inferior, sub forma unei sciatici, nevralgii crurale sau meralgii parestezice de femurocutanat – fenomene care sunt explicate prin alterarea discului, care declanseaza iritatii ale radacinilor nervoase. Este conflictul disco-radicular. Punctele cele mai dureroase sunt cele de la nivelul lui L4 – L5 si L5 – Sr

Frecvent aceste deteriorari discale produc alunecari vertebrale, numite spon-dilolistezis (retrolistezis, anterolistezis sau laterolistezis).
Examenul radiologie arata aceleasi modificari, uneori si o artroza interspinoasa, constituind sindromul Baastrup.

INDICATII

 

Cei care sufera de artroza la genunchi sau sold sa nu stea prea mult in picioare sau sa mearga mult pe jos, mai ales pe scari sau pe drumuri cu urcus.

– “In cazul in care o persoana are artroza intr-o singura parte, fie la genunchi, fie la sold, ar fi bine sa poarte baston in mina opusa, tocmai pentru a echilibra greutatea intre articulatia afectata si mina care sprijina bastonul.

– Se recomanda de asemenea ca bolnavii care merg la serviciu sa aiba scurte pauze, de 20-30 de minute, pentru a se putea odihni in pozitii favorabile, care sa micsoreze solicitarea articulatiilor bolnave”,

De asemenea, foarte importanta este dieta. In cazul bolnavilor obezi, dieta trebuie sa fie hipocalorica, pentru ca, prin scaderea greutatii, sa fie redusa solicitarea suplimentara a articulatiilor. “Scaderea in greutate la persoanele obeze care au deja artroze la genunchi sau la sold este foarte greu de obtinut, pentru ca efortul fizic nu mai este posibil din cauza durerilor la articulatii. Daca cineva vrea sa slabeasca, trebuie sa aiba activitate fizica intensa si sa reduca aportul de alimente. In cazul in care bolnavii au dureri mari la deplasare, pentru a obtine o scadere in greutate trebuie ca aportul alimentar sa fie si mai mult redus”, afirma prof. Suteanu.

–         Tratamentul medicamentos este necesar mai ales pentru combaterea durerii. Medicamentele recomandate de specialisti sint in special de tip analgetic ( au avantajul ca indeparteaza durerea fara sa irite sau sa produca ulcer) sau din categorii antiinflamatoare nesteroidiene care combat si durerea si inflamatia.( Acestea din urma sint contraindicate bolnavilor care au avut ulcer.)

–  “Foarte importanta este si kinetoterapia (gimnastica medicala). Daca bolnavii cu artroze nu au si suferinte cardiace sau respiratorii, care sa reprezinte contraindicatii, curele balneare in statiuni cu profil de reumatologie sint deosebit de utile

Tratamentul nu vindeca definitiv artroza. Orice om poate insa supravietui cu artroza multi ani.
Statistici: Statisticile arata ca, dintre persoanele care au in jur 60 de ani, cel putin 35% au suferinte de tip artrozic. Specialistii sustin ca procentul ajunge la 80 – 90 % la cei cu virste mult mai inaintate. Aceste cifre se intilnesc peste tot in lume.